Obiective turistice Bistrița - Parcul Orașului Bistrița
Parcul Municipiului Bistrița
Una dintre marile atracţii ale municipiului oconstituie parcul ce se întinde pe malul drept al râului Bistriţa, în zona de sud–est a oraşului. Încă de pe la 1814 s–a înregistrat aici plantarea unor arbori decorativi, realizarea unor alei, precum şi terasamentul pentru podul Budacului, din extremitatea sudică a parcului. Alte amenajări şi îmbunătăţiri sunt consemnate în anii 1898 şi în 1928, la care se adună. Fireşte, cele din ultimii ani, cele ami importante de altfel.
Parcul acoperă o suprafaţă de peste 9 ha şi păstrează forma iniţială a aleilor: o parte în stil clasic, geometric, iar o altă parte în stil peisagistic.
Farmecul parcului este conferit de numeroase specii de arbori şi arbuşti exotici din diferite regiuni geografice ale globului. Printre arborii decorativi originali din America de Nord menţionăm speciile: arborele vieţii – tuia (Thuja occidentalis), tuia gigantică (Thuja giganteea), catalpa (Bignonia catalpa), stejarul roşu (Quercus borealis). Dintre speciile originare din continentul Asia amintim: biota: (Thuja orientalis), din China, magnolia (Magnolia yulan) din India, salcâmul japonez (Sophora japonica) din Coreea, arbustul lasomnia (Jasminiun officinalis) din Caucaz, laurul (lle aquifolium) ca arbust ornamental. Alături de speciile exotice se află numeroase specii seculare indigene: paltinul de munte (Acer pseudoplantanus), stejarul (Quarcus robur), teiul (Tilia cardata), pinul negru (Pinus nigra), ulmul de munte (Ulmus montana), carpenul (Carpenus betulus), ienupărul (Juniperus conunnis).
Atenţia vizitatorului este reţinută în mod deosebit de două specii dendrologice rare: ginco (Ginkgo bilba), numit şi arborele pagodelor, originar din China, care este considerat o adevărată "fosilă vie", ce a supravieţuit ca specie din era terţiară şi până în zilele noastre.
A doua specie importantă, ce este situată în partea de est, o constituie arborele lalea (Liriodendron tulipifera), originar din America de Nord.
La toate aceste frumuseţi se adaugă 11 lucrări de artă, în metal sau piatră, opere ale unor artişti plastici contemporani, dintre care reţinem compoziţia Muzica (320x100x80 cm) a lui Anton Tănase, Dac (70x45x40 cm) a lui N. Enea, Maternitate (65x50x30 cm) de Lie Doina sau Studenta (31x26x28 cm) a lui Jiga Ioan.
Din 3 martie 1995 Consiliul Judeţean Bistriţa–Năsăud a declarat suprafaţa ocupată de parc ca arie protejată.