Obiective turistice Bistrița - Palatul de Justiție

Palatul de Justitie

Palatul de Justiţie

Justiţia bistriţeană şi–a găsit începuturile în activitatea organelor administrative. Începând cu 1762, puterea judecătorească s–a separat de puterea administrativă, pentru început numai în ceea ce privesc cauzele penale, cauzele civile fiind judecate de puterea administrativă.

Din anul 1854 puterea judecătorească s–a separat definitiv şi complet de puterea administrativă.

Începând cu acest an,1854, competenţa teritorială şi materială a puterii judecătoreşti a fost influenţată de modificările în organizarea administrativ teritorială a ţinutului autonom săsesc Bistriţa.

În ordine cronologică instanţele înfiinţate au fost:

  • Tribunalul de primă instanţă Bistriţa şi Judecătoriile de plasă din subordinea acestuia între anii 1858–1861;
  • Tribunalul colegial Bistriţa având în subordine Judecătoriile de plasă  între anii 1861–1867;
  • Tribunalul Comitatului Bistriţa având în subordine Judecătoriile de plasă între anii 1867–1918;
  • Tribunalul Năsăud cu reşedinţa la Bistriţa ce avea în subordine Judecătoriile de ocoale (sau mixte) în Bistriţa, Năsăud şi Rodna între anii 1919–1939, apoi judecătoriile de pace în perioada 1940–1944 (perioada ocupaţiei maghiare) şi apoi Judecătoriile de plasă în perioada 1945–1949;
  • Tribunalul regional Rodna cu reşedinţa la Bistriţa ce avea în subordine Judecătoriile populare Năsăud, Beclean şi Bistriţa în perioada 1950–1952;
  • Tribunale raionale la Bistriţa, Năsăud, Beclean în perioada 1952–1967;
  • Tribunalul Bistriţa–Năsăud ce a avut şi are în circumscripţie Judecătoria Bistriţa şi Năsăud în perioada 1968–1994, iar din anul 1994 şi Judecătoria – Beclean.

Tribunalele ce au funcţionat la Bistriţa precum şi Judecătoria Bistriţa şi–au desfăşurat activitatea până în anul 2001, la sediul situat în municipiul Bistriţa, str. Liviu Rebreanu nr.29, unde în prezent în parte din spaţiu îşi desfăşoară activitatea Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa–Năsăud şi Judecătoria Bistriţa.


Palatul de Justitie

Palatul de Justiţie este situat în partea de sud a municipiului, între străzile Ioan Raţiu spre est, Simion Bărnuţiu spre sud şi la intrarea străzii Alba Iulia spre nord–vest; pe un teritoriu eliberat prin demolarea fostelor cazărmi (1856 Schwarzenberkasserme).

Palatul reprezintă unul dintre cele mai grandioase şi mai fastuoase clădiri publice contemporane din municipiul Bistriţa. Construcţia are o arie desfăşurată de 6100 m2. Amplasamentul clădirii este concesionat şi are o suprafaţă de 9683 mp.

Construcţia este realizată pe cinci nivele în interior regăsindu–se 7 săli de judecată ce asigură desfăşurarea activităţii de judecată a celor două instanţe: Tribunalul Bistriţa–Năsăud şi Judecătoria Bistriţa, birouri pentru întreg personalul cu cuprinderea tuturor activităţilor impuse de legea de organizare judiciară şi Regulamentul de organizare judiciară a instanţelor judecătoreşti.


Palatul de Justitie

Structura clădirii este din beton armat, pereţii din calupuri din B.C.A., placate la exterior cu plăci de gresie porţelanată.

Interiorul prezintă culoare largi, bine aerisite şi holuri spaţioase, din care se deschide accesul spre sălile de şedinţă; toate spaţiile sunt mobilate adecvat şi asigură tot confortul celor participanţi la actul de justiţie.

Interiorul edificiului asigură prin construcţia sălilor de judecată solemnitatea adecvată actului de justiţie.

Zonele de acces părăsesc atmosfera austeră şi impunătoare a sălilor stabilind un climat specific unui serviciu public organizat.

Clădirea se evidenţiază în exterior, cât şi în interior printr–un stil arhitectonic armonios, de o deosebită acurateţe şi frumuseţe.

Edificiul a fost proiectat în anii 1990–1991 de S.C. " Stil Proiect " Bistriţa, construit de către S.C. Construcţia S.R.L. Bistriţa, A.C.J., Ozon, iar arhitectura, executată de arhitectul Dan Duzinschi. Palatul a dat în folosinţă în anul 2001 beneficiarului, Ministerul Justiţiei.



[ Sus ]         [ 0 Comentarii - Adaugă comentariu ]         [ vizualizări: 2806 ]