Arhitectura Bisericii Evanghelice din Bistriţa

Lăcaşul propriu-zis şi turnul se prezintă astăzi ca un tot unitar, deşi cele două componente provin din perioade diferite, combinând mai multe stiluri. Se pot distinge elemente ale diferitelor stiluri arhitecturale şi de artă pornind de la romanic, incluzând goticul şi până la stilul renascentist.

Prin dimensiunile ei ( nava centrală lungă de 42 de m. şi lată de 18,4- 19,6 m., corul lung de 13,8 m., bolţi ridicându-se la o înălţime de 16,8 m. deasupra navei centrale şi o şarpantă care se înalţă cu 16 m. deasupra zidurilor) biserica face parte din rândul celor mai impresionante construcţii sacrale din regiune. Importanţa acestui monument de arhitectură este amplificată şi de bogatul inventar plastic pe care îl păstrează şi care îi conferă edificiului calitatea unui veritabil muzeu al comunităţii germane din oraş.


Arhitectura Bisericii Evanghelice din Bistrița

Cea mai veche piesă sculptată în piatră este amplasată pe latura sudică a fostului turn de sud-vest la o înălţime de circa 8m. şi datează conform inscripţiei din anul 1327. Această lespede funerară reprezintă un cavaler cu spadă şi scut într-o vestimentaţie specifică secolului al XIV. Figura cioplită , cunoscută sub numele de "Cavalerul Gotic", a fost probabil un sol al regelui Ungariei care se pare că a murit la Bistriţa în urma unei epidemii de tifos. Deasupra peretelui de est al navei centrale a fost ridicată o mică turlă în care a fost montat clopotul care se trăgea la rugăciunea "Tatăl nostru".

Între 1480-1513, cu ocazia realizării unor lucrări de pietrărie la biserică şi la casa parohială, au fost realizate şi cele patru sculpturi ce ornamentează nivelul patru al turnului, reprezentând Sfânta Fecioara Maria cu Pruncul (NE), Sfântul Florian (SE), Sfânta Ana (SV) şi patronul bisericii Sfântul Nicolae (NV). Prin proporţiile pe care le au personajele şi dinamica drapajului vestimentaţiei, lucrările se încadrează în stilistica goticului târziu din Transilvania.

Din perioada Renaşterii datează lespezile funerare sculptate în piatră care aparţin lui Albertus Cerasius Kirschner (m. 1564), ale consilierului Thomas Kretschmer (m.1585) şi a lui Andreas Umend (m.1622) şi a soţiei sale. Acestea se înscriu ca fiind exemple relevante pentru Renaşterea din Transilvania. Alte sculpturi precum piatra de mormânt a parohului Stephan Decani, de la parterul turnului, realizată în anul 1682, se apropie prin dinamica organizării compoziţiei de stilul baroc şi oferă o imagine veridică a Biserici Evanghelice la acea dată.

Tot în spiritul Renaşterii a fost realizată şi strana din zona de nord-est a corului, datată 1564, dar uşoare influenţe ale acestui stil, mai pot fi regăsite şi la banca din tribuna sudică a bisericii, datată conform inscripţiei în anul 1671.


Strana bisericii evanghelice din BistrițaMajoritatea mobilierului din Biserica Evanghelică a fost realizat în secolul al XVIII-lea sub influenţa barocului târziu, ornamentate pe spătare cu steme ale breslelor într-o dispoziţie spaţială care ţinea seama de puterea şi prestigiul lor în cadrul comunităţii. Ele erau completate de steagurile breslelor care împodobeau, până de curând, interiorul bisericii.

Elementele stilistice care fac trecerea între goticul târziu şi Renaşterea timpurie pot fi identificate pe vechile uşi de lemn ale portalurilor de nord-vest şi sud-est, realizate în deceniul al doilea al secolului al XVI-lea. Aceste piese de tâmplărie sunt păstrate azi la parterul turnului bisericii. Sub influenţa stilului gotic târziu au fost realizate: banca magistrului Gheorghe, a meşterului Anton, banca de pe peretele de vest al bisericii (rămasă azi fără spătar) şi dulapul sacristiei datat conform inscripţiei în 1507. Aceste piese de mobilier prezintă similitudini stilistice şi aparţin probabil aceluiaşi atelier.


Orga bisericii evanghelice din Bistrița

Prima veste despre orga acestei biserici datează din 1523. În 1568 este încheiat un contract cu maestrul constructor de orgi Jacobus Laetus pentru construcţia unei orgi cu 30 registre sonore. Folosind, cu mare probabilitate parţial materialul acestei orgi a lui, orga actuală cu 28 de registre a fost construită în stil rococco la 1795 de braşoveanul Johann Prause. Această orgă o înlocuia pe cea adusă din 1569 de la Lvov, care la rândul ei, o înlocuia pe alta mai veche. În încăperea de la parterul turnului este amenajat un mic muzeu, unde printre alte obiecte de valoare, se remarcă, pentru măiestria execuţiei şi informaţia preţioasă privind vestimentaţia epocii, piatra funerară a senatorului Thomas Krestschmer ( 1585 ) şi cea a senatorului Andreas Umend cu soţia.


Altarul baroc al Bisericii Evanghelice a fost donat de judele cetăţii Bistriţei Johann Klein von Straussenburg şi renovat în 1701. El reprezintă scene din viaţa lui Hristos: Naşterea, Cina cea de taină, Răstignirea, Învierea şi Înălţarea la cer.


Turnul se ridică pe un patrulater neregulat, având dimensiunile la bază 9.23 x 9.28 m., zidurile sale groase de peste de 2 m. care se subţiază spre nivele superioare. Înălţimea acestuia de 75 m. îi conferă statutul de cel mai înalt turn de biserică din Transilvania. Nivelele inferioare ale turnului sunt luminate cu ferestre în arc frânt de dimensiuni relativ reduse faţă de cele mari ale celor două niveluri superioare. Accesul în turn se poate face pe o scară îngustă cu 191 trepte de piatră. De la frumoasa galerie de piatră a turnului, situată la 39 m. înălţime, se deschide o largă perspectivă. Turnul este acoperit cu un coif piramidal înalt, cu patru turnuleţe la colţuri, învelite în tablă.


Prin măreţie, realizare artistică şi arhitecturală, biserica evanghelică este cel mai important monument al oraşului fiind considerat o emblemă a acestuia. Turnul acesteia domină aşezarea oferindu-i o personalitate aparte în rândul oraşelor din Transilvania.


sursa : wikipedia şi primariabistrita.ro